Baroque||Urban este un proiect în care Muzeul de Artă Timișoara s-a asociat cu intenția de a promova arta veche și nouă, de a evidenția arta ca paradigmă, de a valoriza arta conceptuală. Mulțumită Mirelei Vlăduți și admirabilei sale echipe, astăzi e posibil ca Muzeul de Artă Timișoara să găzduiască o expoziție de excepție: |WOMAN, ALL TOO WOMAN|.

Comparativ cu primele două ediții, cea de-a treia a ediție a proiectului Baroque||Urban include mai multe noutăți: expoziția e creată de femeia-artist; excelează prin promovarea spiritului și valorilor feminine; este de referință pentru o mai bună înțelegere a Europei balcanice; exponatele trimit la o schimbare pe toate planurile, promovând o altă gândire, o altă reprezentare a lumii de lângă noi, un alt mod de viață. În fine, mesajul comun al artistelor este acela al femeii puternice contrazisă și, adeseori, umilită de o societate în care stereotipiile continuă să fie dominante. Novatoare, cu o reflecție proprie asupra universului uman, asupra locului și timpului, expoziția trimite în primul rând la opere și nume inconfundabile. Expun zeci de artiste care provin din România, Serbia, Ungaria, Austria, Franța, fiecare în parte demonstrând o preocupare pentru exprimare pe cont propriu. Ele sunt personalități ale căror opere au fost expuse în marile galerii și muzee din Europa și, în câteva cazuri, și în sălile muzeului nostru. În pofida diversității limbajelor lor, toate lucrările vin să problematizeze o lume aflată în impas, o societate ale cărei crize sunt vizibile în fiecare zi și în orice împrejurare.

 

În Inventarea Ruritaniei. Imperialismul imaginației (Inventing Ruritania. The Imperialism of Imagination), Vesna Goldsworthy investighează arhetipurile create de scriitori celebri, de o lungă producție literară și filmografică în legătură cu Peninsula Balcanică și cu lumile ei. Acestea au apărut în secolul al XIX-lea și s-au perpetuat pînă astăzi. Folosite în politică și în <industria conștiinței> bazată pe mass-media, arhetipurile sunt un indiciu nu doar privind falsificarea realităților, ci și privind maniera în care a fost exploatată regiunea ca obiect al dialogului cu sine al culturilor dominante. Rezultatul a fost că societățile, dar mai ales elitele din această regiune a Europei au fost și mai sunt nevoite să învețe nu numai vocabularul Vestului, dar și stereotipurile asimilate de acesta. Aidoma artistului care caută să înțeleagă și să conceptualizeze condiția umană cu mijloace și limbaj proprii, scriitoarea susține că în pofida faptului că adjectivul „balcanic” poate să însemne opusul lui „european”, Peninsula Balcanică face parte din Europa. Folosirea adjectivului „balcanism”, deobicei adresat vecinului, a fost și este adeseori rezultatul ignoranței și al bigotismului.

Expoziția |WOMAN, ALL TOO WOMAN| – ai cărei co-organizatori sunt Meta Spațiu și Muzeul de Artă Timișoara – devine cu atât mai atrăgătoare și mai atașantă cu cât una dintre artistele celebre ale lumii e preocupată de sensurile barocului regional, de concordia discordans (concordia discordiilor), de ordinea opusă haosului. E vorba de lucrarea Balkan Baroque a Marinei Abramović. Aceasta a fost expusă la Museum of Modern Art din New York (MOMA) cu ocazia unei retrospective dedicată celebrei artiste și a avut un enorm succes la public, cei 970.000 de vizitatori probând un interes ieșit din comun. Atât noutatea creației, cât și mesajul transmis au jucat un rol esențial în receptarea amintitei opere. În Balkan Baroque, Marina Abramović ne invită să înțelegem urmările ideologiei etnonaționaliste și ale fanatismului religios, dar mai ales să reflectăm la o <industrie a conștiinței> creată în ultimul secol și jumătate și care a înlocuit adevărul cu mitul, realitatea cu ficțiunea, faptele cu imaginația, exploatând ignoranța celor mulți.

Toate cele 120 de piese din expoziția |WOMAN, ALL TOO WOMAN| dau seamă asupra unui univers social-politic în care teme similare sunt abordate într-o diversitate de stiluri, invitând privitorul să dialogheze cu el însuși și cu celălalt.

În loc de concluzie, voi spune că Muzeul de Artă Timișoara îi mulțumește Mirelei Vlăduți, o persoană dedicată trup și suflet promovării artei de calitate care și-a asumat misiunea de a fi comisarul acestei expoziții de excepție. Cele trei ediții ale proiectului Baroque||Urban au la bază inițiativele, talentul organizatoric și comunicațional al doamnei Mirela Vlăduți, inițiative pe care muzeul le-a susținut dimpreună cu instituțiile administrației publice, Consiliul Județean Timiș și Primăria Timișoara.

 

TEXT DE VICTOR NEUMANN, DIRECTORUL MUZEULUI DE ARTĂ TIMIȘOARA